Editorial: Revoltele sunt ale Europei, dar gazul pe foc vine din afară

În ultima sâmbătă din octombrie, în cartierul berlinez Prenzlauer Berg au zburat sticle, artificii și ouă, iar pe Zeil, strada comercială a Frankfurtului, au fost jefuite magazine. Valul de proteste al tinerilor pornit din Franța a ajuns acum în Germania, iar pe urmele lui vin revoltele tinerilor. Întrebarea cine toarnă gaz pe foc este legitimă. Doar că răspunsul nu e atât de simplu pe cât și-ar dori mulți.

O scurtă recapitulare se impune, pentru că valul a avansat repede. Așa cum au arătat analizele anterioare ale Innohub, încă de pe străzile Parisului nota de plată a ajuns la firme. În Franța, mișcarea liceenilor creștea de săptămâni bune când, pe 17 octombrie, protestele împotriva costului vieții și a stării școlilor au scăpat de sub control în toată țara. La Limoges, protestatari mascați au incendiat primăria veche de 143 de ani, iar potrivit premierului Sébastien Lecornu în întreaga țară fuseseră arestate 1.200 de persoane. O săptămână mai târziu, în orașe italiene s-au aruncat sticle și pietre, iar poliția a reținut pentru scurt timp, în opt orașe, 371 de persoane, dintre care 110 minori. La Haga, comercianții și-au acoperit vitrinele cu scânduri dinainte, în timp ce prin grupurile de mesagerie circulau chemări la un protest Gen Z, în parte și la dezordine și vandalism, iar unii comercianți au primit amenințări.

În Germania, inițiativa Gen Z regelt a chemat pentru 31 octombrie la proteste pașnice în circa treizeci de orașe. Potrivit poliției au ieșit în stradă peste 65.000 de oameni, potrivit organizatorilor în jur de o sută de mii, iar revendicările priveau finanțarea școlilor, costul vieții și clima, plus opoziția față de serviciul militar obligatoriu. Ziua a decurs în mare parte calm. Seara, nu. La Berlin, un marș de seară, separat de protestul pașnic de la Poarta Brandenburg, a plecat din Rosenthaler Platz spre Prenzlauer Berg, iar organizatorii protestului de la Poarta Brandenburg au anunțat că nu răspund de marșul de seară. Poliția a estimat că la marș au participat circa 3.500 de oameni, deși erau așteptați 500. Din coloană s-au aruncat sticle și artificii, spre magazinele din jur pietre și ouă, iar 27 de polițiști au fost răniți ușor. La Frankfurt au fost răniți peste o sută de polițiști, iar cei 54 de suspecți arestați aveau între 13 și 29 de ani. În toată țara s-au înregistrat cel puțin 250 de arestări, potrivit agenției de presă dpa.

Cazul Berlinului are un detaliu care merită atenție. Potrivit administrației de interne a orașului, la proteste au mobilizat atât actori de extremă stânga, cât și actori ai așa-numitului extremism legat de străinătate (auslandsbezogener Extremismus), iar scopul a fost probabil deturnarea și radicalizarea protestelor. Oficiul Federal pentru Protecția Constituției avertizase la fel: s-ar putea alătura părți ale scenei de extremă stânga, precum și grupuri izolate ale extremismului legat de străinătate. Termenul german desemnează grupări extremiste active în Germania, cu rădăcini în conflicte din străinătate, inclusiv din Orientul Mijlociu. Este un avertisment serios, dar nu o afirmație că vreun stat străin ar dirija străzile Berlinului.

Ce se știe, atunci, despre influența externă? Mai mult decât cred mulți. Pe 7 octombrie, Ministerul francez al Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Iranului, pentru că de pe conturile oficiale ale ministerului iranian de externe fuseseră răspândite conținuturi false despre mișcarea liceenilor; Parisul a calificat aceste conținuturi drept total inacceptabile. Rețeaua europeană de organizații ale societății civile Alliance4Europe a analizat peste 547.000 de postări în nouă limbi. Potrivit acesteia, rețeaua rusă Pravda a publicat despre tulburările din Franța 1.018 articole pe 28 de site-uri, iar o rețea de boți legată de operațiunea Doppelgänger a trimis 639 de mesaje coordonate în franceză, germană, engleză și poloneză. În cele șase săptămâni dinaintea zilei de 17 octombrie, acestea au strâns aproximativ 7,4 milioane de vizualizări. Unul dintre sloganurile rețelei îi trădează scopul: fiecare euro trimis la Kiev este furat din bunăstarea noastră comună.

Moscova nu a creat frustrarea tinerilor, dar face tot ce poate pentru ca această frustrare să se întoarcă împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene.

La fel de important este să spunem ce nu se știe. Președintele Emmanuel Macron a declarat că nu există dovezi ale unui amestec străin în evenimentele propriu-zise, deși după ele a existat manipulare a informației. Concluzia Alliance4Europe este aceeași: protestele s-au născut în Franța și nu s-a găsit nicio dovadă a unui instigator străin. Un oficial european care a vorbit sub protecția anonimatului a declarat pentru Euronews că UE nu are informații sau o confirmare fermă că în spatele evenimentelor s-ar afla manipularea străină a informației, iar potrivit Financial Times autoritățile de reglementare ale UE investighează o posibilă influență online a Rusiei, Iranului și Algeriei. Este o suspiciune, nu un fapt stabilit. În cazul Germaniei, până acum nu au fost prezentate public informații oficiale potrivit cărora violențele de la Berlin sau Frankfurt ar fi fost organizate de un stat străin. Întrebarea deschisă este cine a răspândit chemările la adunare și de pe ce conturi. Lămurirea ei este treaba serviciilor de securitate, nu a speculațiilor unui editorialist.

De aici decurg două greșeli pe care Europa trebuie să le evite. Prima este naivitatea. Scenariul Kremlinului e același de ani de zile: nu inventează fisuri, ci le caută și bagă pana în ele, iar acum mesajele sale circulau în germană și poloneză cu săptămâni înainte să se spargă primul geam la Frankfurt. A doua greșeală este țapul ispășitor comod. Dacă fiecare piatră e pusă pe seama Moscovei, politicienii scapă ieftin. În centrul protestelor stau prețurile, locuințele, salariile și serviciile publice tot mai degradate, iar acestea sunt îngrijorări reale. Același lucru e valabil pentru dezbaterea despre originea celor care au provocat violențele. Ministrul de interne al landului Hessa, Roman Poseck, a descris grupul violent ca fiind în principal de origine migrantă, dar potrivit dpa majoritatea celor arestați la Frankfurt erau cetățeni germani. Niciuna dintre aceste informații nu justifică stigmatizarea unei întregi categorii de populație, pentru că o infracțiune aparține întotdeauna autorului ei.

Nota de plată o achită, oricum, antreprenorul. Pe Zeil, la Frankfurt, au fost jefuite cinci magazine, la Berlin pietrele au zburat spre magazinele de cartier, iar la Haga plăcile de placaj au apărut înainte să se fi întâmplat ceva. Organizațiile mediului de afaceri olandez VNO-NCW și MKB-Nederland au numit imaginea profund tristă. Puțini proprietari de mici magazine stradale au un departament de comunicare sau un fond de rezervă. Cei mai mulți au o franșiză la asigurare, clienții de seară pierduți și întrebarea dacă oamenii vor mai îndrăzni să se întoarcă în centru. Vitalitatea orașului se clădește tocmai din aceste magazine, iar ea este surprinzător de fragilă.

Ce e de făcut? În primul rând, protestul pașnic și violența trebuie despărțite clar: primul este un drept care trebuie protejat, a doua este o infracțiune care trebuie urmată de o sentință rapidă. În al doilea rând, Regulamentul UE privind serviciile digitale trebuie aplicat cu toată greutatea, pentru că platformele scriu tot mai des realitatea. Platformele trebuie să oprească acum amplificarea coordonată și neautentică, iar Comisia nu poate aștepta ca riscul să devină sistemic. O capacitate de a detecta influența digitală străină precum cea a Viginum din Franța își are locul în fiecare stat membru și în imaginea comună de situație. În al treilea rând, îngrijorările tinerilor legate de locuințe, școli și prețuri trebuie luate în serios, iar răspunsul stă în competitivitate, într-o piață unică funcțională și în eliminarea obstacolelor din calea construcției de locuințe. Cu subvenții, problema nu se rezolvă.

Despre Ucraina trebuie vorbit deschis, pentru că tocmai prin ea încearcă Kremlinul să deturneze frustrarea tinerilor. Afirmația că sprijinul pentru Ucraina li se ia tinerilor este o poveste pe care rețelele Moscovei o răspândesc cu sârguință. Realitatea este exact inversă. Ucraina apără libertatea și securitatea întregii Europe, inclusiv pe ale tinerilor din Berlin și Paris care cer acum un viitor mai bun pentru ei înșiși. De aceea, sprijinul pentru Ucraina trebuie să rămână puternic, militar, economic și politic. El înseamnă apărarea viitorului tinerilor europeni, pentru că fără securitate nu există nici creștere, nici investiții, nici locurile de muncă pe care tinerii le cer pe bună dreptate. Dificultățile proprii ale Rusiei nu scutesc Europa de această responsabilitate, ci o sporesc.

Ucrainenii înșiși arată ce înseamnă tenacitatea. Într-un sondaj publicat în iunie de Camera de Comerț Americană din Ucraina (AmCham Ukraine) și Citi, 92 la sută dintre companiile membre respondente erau pe deplin operaționale în mijlocul războiului la scară largă care durează de peste patru ani, iar 87 la sută intenționau să își mențină sau să își majoreze investițiile. Orice antreprenor european înțelege ce presupune asta când rachetele lovesc infrastructura, iar angajații sunt chemați sub arme. Antreprenori ucraineni, tenacitatea voastră merită respectul întregii Europe. Țineți în picioare țara voastră și, odată cu ea, o parte din securitatea Europei, iar asta nu ar trebui să o faceți singuri.

Gen Z regelt a anunțat că va participa la noi proteste la circa trei săptămâni după cele din octombrie. Atunci vom vedea dacă Europa a învățat să deosebească îngrijorarea reală, violența de stradă și instigarea din afară. Dacă nu, nota o vor plăti din nou cei care ridică dimineața oblonul propriului magazin.

Surse

• Ministerul francez al Afacerilor Externe: Iran – Convocation de l’ambassadeur de la République islamique d’Iran (07.10.2026) — Convocarea ambasadorului Iranului din cauza dezinformării despre mișcarea liceenilor
• Alliance4Europe: EU Unrest Report – How France’s October 2026 protests were manipulated, then retold abroad (10/2026) — Cifrele rețelelor Pravda și Doppelgänger, concluzia privind originea internă a protestelor
• Euronews: No evidence foreign powers sparked Europe’s riots, but they exploited them (21.10.2026) — Declarațiile lui Macron, ale Comisiei și ale ministrului italian al apărării
• Il Sole 24 Ore / Financial Times: EU investigates pro-Russian disinformation linked to street protests (21.10.2026) — Investigația autorităților de reglementare ale UE; Rusia, Iranul și Algeria, suspectate
• Euronews (ediția germană): Gen-Z-Proteste in Berlin – Radikale Gruppen übernehmen (31.10.2026) — Marșul de la Berlin, numărul participanților și evaluarea administrației de interne
• Stuttgarter Nachrichten: Bilanz einer Krawallnacht (01.11.2026) — 27 de polițiști răniți ușor la Berlin, noi proteste peste trei săptămâni
• dpa-AFX / ARIVA: Krawalle nach Jugend-Demos (01.11.2026) — Numărul participanților, arestații din Frankfurt și peste 250 de arestări în toată țara
• Euronews: Wages vs prices – the economic pressures behind Europe’s protests (19.10.2026) — Cauzele economice ale protestelor
• IamExpat: Shops in The Hague board up ahead of Gen Z protest on Saturday (30.10.2026) — Protejarea magazinelor din Haga și chemările din grupurile de mesagerie
• NL Times: Interior minister: alarming messages about Gen Z riots in Dutch cities this weekend (30.10.2026) — Comentariul VNO-NCW și MKB-Nederland, chemările din grupurile de mesagerie
• ZDFheute: Krawalle und Plünderungen überschatten “Gen Z regelt” (01.11.2026) — Evenimentele de la Frankfurt, Köln și Berlin, comentariile autorităților
• Münchner Merkur / leinetal24: Verfassungsschutz warnt vor Linksextremisten (28.10.2026) — Avertismentul prealabil al Oficiului Federal pentru Protecția Constituției
• France 24: Yellow vests throw their weight behind mounting student protests (17.10.2026) — Evenimentele din Franța din 17 octombrie, primăria din Limoges și arestările
• Euronews: Protests sweep across Europe (24.10.2026) — Reținerile din Italia și minorii
• AmCham Ukraine: 92% operational, 87% investing – business confidence in Ukraine remains strong amid Russia’s war (23.06.2026) — Sondajul AmCham Ukraine și Citi în rândul companiilor membre: capacitatea de funcționare și intențiile de investiții în timpul războiului