Valoarea unei firme nu se stabilește în ziua semnării contractului de vânzare, ci în anii dinainte. Mulți proprietari se gândesc la succesiune abia când sănătatea sau oboseala îi obligă. Atunci descoperă că afacerea depinde atât de mult de ei, încât nu o pot vinde la prețul dorit. Acest ghid ne ajută să vedem cât de pregătită este firma pentru următorul proprietar.
Propun un test cu zece întrebări, cele trei căi de transfer întâlnite cel mai des, un exemplu despre felul în care dependența de proprietar influențează prețul și aspectele fiscale de verificat. La final găsim lucrurile pe care le putem începe chiar săptămâna aceasta.
O problemă structurală pentru întreaga economie
Îmbătrânirea populației nu se vede doar în cheltuielile cu pensiile. În toată Europa, tot mai mulți proprietari de firme mici se apropie de momentul retragerii. Fiecare transfer reușit păstrează locuri de muncă, relații cu clienții și competențe. Fiecare eșec poate închide chiar și o firmă profitabilă, doar fiindcă nu s-a găsit la timp cineva care să o continue.
Faptul în sine este neutru, dar urmările nu sunt. Privind spre anii 2030, pentru multe servicii locale întrebarea cine continuă afacerea va conta la fel de mult ca întrebarea cine servește mâine clienții.
Testul de pregătire: zece întrebări
Răspundem cu da sau nu. Fiecare „nu” devine o sarcină de rezolvat înainte să căutăm un cumpărător.
- Poate firma funcționa două săptămâni fără noi, fără ca clienții să observe vreo diferență?
- Cel mai mare client reprezintă clar mai puțin de o cincime din venituri?
- Sunt descrise în scris principalele moduri de lucru, astfel încât un nou venit să le poată învăța fără noi?
- Contractele cu clienții sunt scrise și pot fi transferate noului proprietar?
- Contabilitatea este la zi, iar situațiile anuale se înțeleg fără explicații lungi?
- Cheltuielile personale sunt complet separate de cele ale firmei?
- Angajații esențiali sunt hotărâți să rămână cu noul proprietar?
- Putem arăta evoluția fluxului de numerar și a marjelor pentru cel puțin trei ani?
- Contractul de închiriere, domeniul web, marca și conturile programelor sunt pe numele firmei, nu pe numele nostru?
- Știm ce vrem să facem după retragere?
Ultima întrebare nu este un amănunt. Multe tranzacții eșuează pentru că vânzătorul nu este pregătit emoțional să se desprindă. Dependența de proprietar prezintă riscuri cu mult înainte de vânzare. Le putem înțelege și prin diferența dintre a fi bun în meserie și a construi o afacere care funcționează.
Trei căi către următorul proprietar
Succesiunea în familie
Succesorul este cunoscut, iar în multe țări tratamentul fiscal poate fi mai favorabil. Riscul este să îl alegem pentru gradul de rudenie, nu pentru motivație și capacitate. Discutăm deschis și cu copiii care nu vor prelua firma.
Vânzarea către angajați sau conducere
Succesorul cunoaște deja clienții și activitatea. Finanțarea este adesea obstacolul, astfel că prețul se plătește în rate sau proprietatea se transferă treptat. În perioada de tranziție, vânzătorul poate rămâne în conducere ori ca asociat minoritar.
Vânzarea către un cumpărător din afara firmei
Poate fi un alt antreprenor, un concurent sau o companie care vrea să crească. Prețul poate fi cel mai bun, dar pregătirea cere cea mai multă muncă, fiindcă va fi verificat totul.
Exemplu: dependența de proprietar și prețul firmei
Cumpărătorul plătește pentru fluxul de numerar viitor, nu pentru efortul din trecut. De aceea, ajustează cifrele pentru situația în care munca noastră va fi făcută de un manager angajat, remunerat la nivelul pieței. Cifrele următoare sunt ilustrative.
- EBITDA, adică rezultatul înainte de dobânzi, impozite și amortizare, este de 150.000 de euro.
- Proprietarul își plătește 30.000 de euro, dar un manager care ar face aceeași muncă ar costa, să spunem, 70.000 de euro.
- EBITDA ajustat este, așadar, 150.000 − 40.000 = 110.000 de euro.
Dacă evaluarea este, de exemplu, de patru ori EBITDA ajustat, valoarea ajunge la 440.000 de euro, nu la cei 600.000 de euro calculați de vânzător din cifra neajustată. Multiplicatorul depinde de sector, dimensiune și risc; aici este doar un exemplu. Cu cât firma depinde mai mult de noi, cu atât cumpărătorul va folosi un multiplicator mai mic sau va dori să plătească ulterior o parte mai mare din preț, în funcție de rezultate.
Cea mai bună cale de a crește valoarea este, prin urmare, să reducem dependența firmei de noi și să facem fluxul de numerar previzibil.
Fiscalitatea: regulile naționale influențează alegerea
Regulile fiscale stabilesc cât îi rămâne vânzătorului și ce variantă are sens. Ele diferă de la o țară la alta. Înainte să alegem, punem unui consultant fiscal din țara noastră trei întrebări: cum se impozitează câștigul din vânzare, există facilități la transferul către membri ai familiei care continuă activitatea și ce se întâmplă dacă succesorul revinde în câțiva ani?
Pentru a arăta cât de specifice pot fi regulile, folosesc exemplul unei singure țări. În Finlanda, o persoană fizică ce vinde acțiuni poate deduce întotdeauna cel puțin 20% din prețul de vânzare drept cost de achiziție prezumat, sau cel puțin 40% dacă le deține de cel puțin zece ani (Legea finlandeză privind impozitul pe venit, capitolul 2, articolul 46). Legea finlandeză oferă și o facilitate privind impozitul pe donații și moșteniri atunci când beneficiarul continuă afacerea. Totuși, o parte a facilității se recuperează, majorată cu 20%, dacă cea mai mare parte a afacerii este înstrăinată în cinci ani (Legea finlandeză privind impozitul pe moșteniri și donații, articolul 55). În țara noastră regulile pot fi cu totul diferite. Tocmai de aceea discutăm cu un consultant cu ani, nu cu săptămâni înaintea tranzacției.
Calendarul: trei până la cinci ani
- Cu cinci până la trei ani înainte: testul de pregătire, reducerea dependenței de proprietar, punerea în ordine a contabilității și asigurarea continuității oamenilor esențiali.
- Cu trei până la un an înainte: alegerea variantei, evaluare preliminară, planificare fiscală cu un consultant și pregătirea posibilului succesor.
- În ultimul an: negocieri, verificările cumpărătorului, contractul de vânzare și convenirea perioadei de tranziție.
- După vânzare: predarea convenită, de regulă între câteva luni și un an.
Semnale de alarmă
- Clienții ne sună întotdeauna personal, nu sună firma.
- Prețurile, ofertele și relațiile importante există doar în mintea noastră.
- Contabilitatea conține poziții care ar cere explicații lungi unui cumpărător.
- Am stabilit un preț înainte să calculăm EBITDA ajustat.
- Am ales succesorul, dar nu am vorbit niciodată cu el despre bani.
Cu ce începem luni
- Parcurgem cele zece întrebări și transformăm fiecare „nu” într-o sarcină.
- Calculăm EBITDA ajustat după modelul de mai sus.
- Alegem o relație cu un client sau o sarcină pe care o predăm unui angajat în luna următoare.
- Verificăm pe numele cui sunt domeniul, contractul de închiriere și conturile programelor importante.
- Programăm o discuție cu contabilul sau consultantul fiscal despre varianta potrivită situației noastre.
Chiar dacă nu pregătim încă retragerea, aceeași muncă ne ajută: mai puțină dependență, cifre mai clare și mai multă libertate. Pentru folosirea timpului eliberat, merită citită analiza despre valorificarea timpului câștigat în afacere. Continuitatea echipei depinde și de cultura încrederii într-o firmă mică.
Întrebări frecvente
Când începem pregătirea transferului?
Ideal, cu trei până la cinci ani înaintea retragerii. Reducerea dependenței de proprietar și clarificarea cifrelor cer timp și aduc cea mai mare creștere a valorii.
Pentru ce plătește efectiv cumpărătorul?
Pentru fluxul de numerar viitor estimat, ajustat în funcție de risc. EBITDA ajustat, concentrarea clienților și dependența de proprietar influențează cel mai mult prețul.
Succesiunea în familie este scutită de impozit?
Depinde în întregime de țară. Multe state prevăd facilități dacă activitatea continuă, dar condițiile sunt stricte și includ adesea o perioadă de păstrare a proprietății. Consultăm un specialist local.
Putem vinde firma în etape?
Da. Transferul treptat, în care succesorul cumpără participații pe parcursul mai multor ani, este frecvent în tranzacțiile cu angajații sau familia. Ușurează finanțarea și predarea.
Cum reducem dependența de noi?
Descriem procesele principale, predăm treptat relațiile cu clienții, trecem contractele și conturile pe numele firmei și ne asigurăm că altcineva poate stabili prețuri și pregăti oferte.
Avem nevoie de ajutor extern?
Pentru fiscalitate și contractul de vânzare, da. Pregătirea firmei poate însă începe chiar astăzi, cu listele din acest articol.
Surse
- Legea finlandeză privind impozitul pe venit, capitolul 2, articolul 46 — calculul câștigului și costul de achiziție prezumat.
- Legea finlandeză privind impozitul pe moșteniri și donații, articolul 55 — facilități pentru succesiune.
- Exemplul și multiplicatorul de evaluare sunt ilustrative, nu date de piață.
Innohub TV
Vezi acest conținut și pe Innohub TV
Am ales pentru tine clipuri de pe Innohub TV care continuă aceeași temă.
Gândește ca un investitor – Dan ȘtefanStartarium
Niciun episod.